.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

"Opriți lumea, vreau să cobor!" - Mircea Andraș (Petrila, 1948 - 2010)

info-nou-petrila.jpg
facebook.png
Apreciem sprijinul dumneavoastră oferindu-ne un like pe butonul "Îmi place" sau "Distribuie" al paginii, pentru a putea împărtăși tuturor prietenilor articolele care v-au plăcut!
premiu.jpg
ajrp.jpg
 
angajari.jpg
Societate comercială, angajăm muncitori pentru montaj structuri metalice în Paroșeni. Mai multe informații puteți obține la numărul de telefon 0744568996
Radio Traditional2.jpg
kapitaltv.jpg

Parteneri

al-logo2.png
EXCLUSIV.jpg
SIGLA REALITATEA PETRILEANA.png
mic-news.jpg
avram-florea-blog.png
scoala-auto.jpg
stadion-sintetic.jpg
donatebutton-paypal-home.png

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România. În 14 martie 2017 România declară această zi, zi de sărbătoare națională

basarabia.jpg
Camera Deputaților a votat, marți 14 martie, pentru instituirea unei noi sărbători naționale. Astfel, ziua de 27 martie a fost declarată Ziua Unirii Basarabiei cu România. „Guvernul României şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale iau măsurile necesare pentru ca, în data de 27 martie, drapelul României să fie arborat în conformitate cu prevederile Legii nr 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de căre autorităţile şi instituţiile publice”, se arată în textul legii.

Pe 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești – Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina – spre sfârșitul anului 1918, fiind creată România Mare.
1(128).jpg
Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.

Scurt istoric. Prin Tratatul de la București din 1812, partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice:
-  „românismul” care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman),
moldovenismul susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai „Țarului tuturor Rusiilor”, de ceilalți.

Unirea Basarabiei cu România votată la data de 27 martie (9 aprilie) 1918 de către Sfatul Țării, (parlamentul Republicii Democratice Moldovenești) reprezintă concretizarea și biruința mișcării „româniste” din acest ținut.
În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării să cheme, în 13 ianuarie 1918 armata română în Basarabia, pentru a pune capăt jafului. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia.
2(118).jpg
Unirea. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, Sfatul Țării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții:

1. Sfatul Țării urma să ducă la bun sfârșit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiecțiuni de guvernul român;
2. Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Țării, ales prin vot democratic;
3. Sfatul Țării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor și orașelor și avea să numească funcționarii administrației locale;
4. Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;
5. Legile locale și forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentanților locali;
6. Drepturile minorităților urmau să fie garantate prin lege și respectate în statul român;
7. Doi reprezentanți ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;
8. Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputați proporțional cu populația regiunii;
9. Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret și universal;
10. Noua Constituție urma să garanteze libertatea cuvântului și a religiei;
11. Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infracțiuni politice în timpul revoluției.
12. Din cei 135 de deputați prezenți, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți (lista și opțiunile la votare).

Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze furtunoase și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.
4(74).jpg
Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale „terorii roșii” dezlănțuită de Ceka-GPU-NKVD și ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Țării, inclusiv al delegaților ruși sau ucraineni care au votat Unirea.

În acest răstimp Basarabia a primit, conform datelor „Oficiului internațional pentru refugiați al Societății Națiunilor” întemeiat de Fridtjof Nansen, zeci de mii de refugiați din Rusia și Ucraina, majoritatea simpli civili (printre care meșteșugari sau mici prăvălieri evrei, credincioși pravoslavnici, simpli țărani ucraineni) care-și riscau viața trecând Nistrul înot sau pe ghiață sub gloanțele grănicerilor ruși (uneori și români). Dintre acești refugiați, socotiți indiferențiat „reacționari” sau „contra-revoluționari” de autoritățile sovietice, toți cei care se mai aflau în Basarabia în vara anului 1940, când Armata Roșie a ocupat țara, au fost deportați în Siberia.

Sursa informării: ro.wikipedia.org
Info Petrila - Știri
19.03.17 08:01
Bolog Petru Daniel
Este interzisă republicarea articolelor fără menționarea explicită a sursei de proveniență (Info Petrila).
info.jpg
INFO PETRILA este un spațiu în care se vorbește despre idei, inițiative şi proiecte. Portalul comunității de pe Valea Jiului a fost lansat ca site oficial InfoPetrila în ianuarie 2012. Ideea lansării unui site al comunității petrilene a apărut din luna decembrie a anului 2008 și a funcționat în spațiul virtual sub forma unui subdomeniu. Într-o eră a generației Facebook, Info Petrila încearcă să se adapteze și intră pe această platformă, conștienți că este cea mai bună legătură între noi și dumneavoastră. Cu speranța promovării unei zone destul de sărace în informație, Info Petrila rămâne mai departe portalul tău de informație din Valea Jiului. Info Petrila - Daniel P. Bolog
Conținutul acestui website este proprietatea Daniel P. Bolog.

Ⓒ Copyright - Info Petrila 2017

Website Media de Știri

Name
Email
Comment
Or visit this link or this one