.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

"Opriți lumea, vreau să cobor!" - Mircea Andraș (Petrila, 1948 - 2010)

info-nou-petrila.jpg
facebook.png
Apreciem sprijinul dumneavoastră oferindu-ne un like pe butonul "Îmi place" sau "Distribuie" al paginii, pentru a putea împărtăși tuturor prietenilor articolele care v-au plăcut!
premiu.jpg
ajrp.jpg
 
angajari.jpg
Societate comercială, angajăm muncitori pentru montaj structuri metalice în Paroșeni. Mai multe informații puteți obține la numărul de telefon 0744568996
Radio Traditional2.jpg
kapitaltv.jpg

Parteneri

al-logo2.png
EXCLUSIV.jpg
SIGLA REALITATEA PETRILEANA.png
mic-news.jpg
avram-florea-blog.png
scoala-auto.jpg
stadion-sintetic.jpg
donatebutton-paypal-home.png

29 iulie, Ziua Imnului Naţional – "Deşteaptă-te, române!"

ziua-imnului.png
Ziua Imnului Naţional este sărbătorită, anual, începând din anul 1998, ca urmare a unei hotărâri a Senatului României, din 18 mai 1998. În varianta prescurtată imnul este intitulat - "Deşteaptă-te române !" - şi conţine 4 strofe, selectate din cele 11 strofe ale poemului "Un răsunet".
Pe 29 iulie 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, însă istoria nu este foarte clară în această privință.

Unele surse spun că poemul "Un răsunet" al lui Andrei Mureșanu, redactat și publicat în timpul Revoluției de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni brașoveni, fiind cântat pentru prima oară la Brașov, într-o grădină din Șchei, și nu în data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea, așa cum este îndeobște cunoscut (deși nu se precizează care era acel cântec patriotic, cântat de cei prezenți, s-a presupus fără dovezi că era vorba despre acesta).

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea o largă circulație în epocă și nu i se cunoaște cu certitudine autorul. O versiune spune că însuși Andrei Mureșanu este autorul melodiei, iar alta susține că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele "Din sânul maicii mele".
imnul-national.jpg
"Deșteaptă-te, române!" a fost interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol datorită mesajului pe care îl transmite, fiind un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei:

- războiul de independență (1877 - 1878);
- primul și al doilea război mondial;
- în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio;
- în ziua revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.
- în timpul revoluției anticomuniste din decembrie 1989, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului.

Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților. "Deşteaptă-te, române!" a fost ales, imediat după Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

Ziua de 29 iulie a fost desemnată, în 1998, Ziua Imnului Naţional al României – "Deşteaptă-te, române !", simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.

Titlul "Deșteaptă-te, române!" este în același timp social și național:
- social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă;
- național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice.

Imnul conține acest sublim "acum ori niciodată", prezent și în alte imnuri naționale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la "Marseilleza" Revoluției franceze.
andrei_muresanu.jpg
anton-pann.jpg
Andrei Mureşanu (1816-1863), a fost poet romantic, jurnalist, traducator, un adevarat tribun al al epocii Revoluţiei de la 1848. Anton Pann (1796-1854), a fost un cunoscut poet şi culegator de folclor.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

     
Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!
     
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.

     
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!
     
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!
     
De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!
     
N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!
     
N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!
     
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!
     
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ!
Daniel P. Bolog
Documentație: "Istoria neamului românesc", "Wikipedia", "Istoria Moldovei"
29.07.17 09:51
Bolog Petru Daniel
Este interzisă republicarea articolelor fără menționarea explicită a sursei de proveniență (Info Petrila).
info.jpg
INFO PETRILA este un spațiu în care se vorbește despre idei, inițiative şi proiecte. Portalul comunității de pe Valea Jiului a fost lansat ca site oficial InfoPetrila în ianuarie 2012. Ideea lansării unui site al comunității petrilene a apărut din luna decembrie a anului 2008 și a funcționat în spațiul virtual sub forma unui subdomeniu. Într-o eră a generației Facebook, Info Petrila încearcă să se adapteze și intră pe această platformă, conștienți că este cea mai bună legătură între noi și dumneavoastră. Cu speranța promovării unei zone destul de sărace în informație, Info Petrila rămâne mai departe portalul tău de informație din Valea Jiului. Info Petrila - Daniel P. Bolog
Conținutul acestui website este proprietatea Daniel P. Bolog.

Ⓒ Copyright - Info Petrila 2017

Website Media de Știri

Name
Email
Comment
Or visit this link or this one